Vorbeste

Mi s-a facut pofta" sa scriu. Vroiam sa fiu egoista. Sa scriu despre cat de dezamgita sunt de specia masculina. Cum ca toti sunt la fel. Ca nu stiu comunica cu noi, femeile si cat de prosti sunt.
Dar apoi m-am inmuiat. Sunt atat de naiva.
Am tendinta sa cred ca pot ajuta pe oricine, ca il pot trata de boala" pe care o are. Desi omul, odata invatat intr-un anturaj, nu mai poate fi dezvatat. Eventual ajutat.
De ce va e atat de greu sa vorbiti cu noi? Sa va destainuiti? Sau macar sa ne spuneti: -Plec!
De ce e grea comunicare? Cand ar trebui sa fie atat de simpla.
De ce ti-e mai usor tie, ca barbat, sa dezbraci o femeie, sa faci sex cu ea, dar ti-e greu sa-i vorbesti?
Sa-i spui ce te doare?
Nu stii cat de bine e cand vorbesti cu cineva? Si cat de relaxant e? Nu stii ca o femeie, mai ales femeia ta, te poate ajuta? De ce nu o lasi?
O indepartezi fara sa stii. Si doare atat de tare. 
Incetaza sa o mai indepartezi. Inceteaza sa mai fii egoist. O iubesti? Spune-i.
Nu o iubesti? Spune-i.
Dar fa-ti tie un bine, si vorbeste. O sa vezi ca iti va fi mai bine. Te vei simti mai usurat.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gânduri despre si pentru fetita mea

Schimbări

Infinit