sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Seara



Nu am nimic de pierdut. Asta mi-e premiza. Ce as putea pierde? Cand oricum totul mi-e scris. 
Daca voi pierde, asta e. Daca voi castiga, la fel.
In momentul asta mi-as dori sa fie langa mine, in pat. Sa ma mangaie pe cap, sa mi se joace-n par, sa-mi sopteasca cu mintea, cuvinte tacute pe care doar eu sa le inteleg. Sa taca respirandu-mi in ureche.
Sa ma ia in brate, privindu-ma cald si plin de dorinta.
Ceea ce incerc sa inteleg este ca daca el nu e aici, pierd sau castig?
Pierd o noapte de iubire? Sau castig o noapte doar cu mine insami, cu fanteziile si cuvintele mele?
Oricare ar fi dintre astea doua, stiu ca voi gresi. Mereu gresesc. Sufletul mi-e flamand dupa nou.
Sa cunosc, sa absorb noi cuvinte, suflete si dorinte. Sa le exploatez pe ale mele.
Sa-mi cunosc temerile, dorintele si limitele. Pe mine.
Nu sunt eu, cea pe care o cunosti. Azi, e azi. E cea pe care o vezi si apoi dispare. 
Stiu, nu are logica. Nimic din ceea ce spun nu are logica. Dar poate odata si odata, cuvintele astea, scrise aiurea, dar pline de profunzime, vor fi intelese. 
Sper ca peste cativa ani, cineva sa le citeasca si sa zica: "Ma regasesc in cuvintele ei."
Seara asta e doar o seara obisnuita in care ma gandesc "ce caut aici?", "cine sunt?", " care e scopul meu?"
Atat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu