Ganduri Blonde

E trecut de ora 12, dar Trish nu poate dormi. De data asta pentru ca e fericita si mulțumită. Soțul ei doarme linistit si obosit langa ea. Au avut parte de cea mai romantica si pasionala noapte impreuna, au facut dragoste cum n-au facut-o de ceva timp. Săruturi senzuale, atingeri ferme si șoapte fierbinți in ureche. S-au devorat unul pe altul, flamanzi de carne cruda si iubire pura. Se simțeau unul si același. -Îmi plac momentele astea, parca am fii unul. -Și mie, raspunde ea. Asta înseamnă iubire. -Tu esti tot ce am mai de preț pe lumea asta si ma bucur enorm ca esti soția mea. Pentru mine e simplu. Te am langa mine si am tot. Nu mai vreau nimic altceva. Sunt fericit. -Vad si ma bucur ca simți asta si mi-ai spus. Nu voi mai plange la noapte, râde Trish. -De ce sa plângi? -Pentru ca tu vezi totul prea simplu, pe cand eu analizez totul si cand imi da cu virgula, plang. -Da, dar eu vad in ansamblu. Am tot, sunt împlinit si fericit.  -Ma bucur mult ca simți asta si ca am vorbit. Stiu ca m

E târziu si Trish e trista. Nu mai are lacrimi sa se descarce, asa ca se pune in patul din celălat capăt al camerei. Soțul ei a adormit deja in patul conjugal. Sunt căsătoriți de câțiva ani, dar de ceva timp Trish e tot mai dezamagita de cum decurg lucrurile. Pentru el e simplu. O iubeste si aduce bani in casa. Iar pentru el, asta e de ajuns. Dar Trish vrea afecțiune, vrea iubirea aia nebuna care i-a adus impreuna. Vrea nopți pline de iubire in care sa faca dragoste, apoi sa vorbească pana adorm, fericiti si îmbrățișați. Vrea dimineti cu iubire si miros de cafea. Vrea zile pline de el si de iubirea lui. Ar multumi-o si un singur mesaj de la el care sa-i arate ca in gândurile lui se afla doar ea. Oh si câte ar vrea. Dar nu, lucrurile astea lipsesc cu desăvârșire. Noaptea el adoarme răpus de oboseala, uneori nici noapte buna nu apuca sa-si spună. Dimineata se trezeste devreme si o săruta cuminte pe buze apoi pleaca la munca. Ziua nu dă nici un semn, ocupat fiind cu serviciul, iar cand se

E prima zi cand ploua si eu nu plang. De fapt mi-au dat ceva lacrimi de fericire azi dimineata, stand la cafea cu el si realizând cat sunt de norocoasa. Dar e prima zi in care ploua iar eu nu sunt suparata. In schimb am ras cu gura pana la urechi atunci cand, din masina, pregătit de munca, mi-a trimis un pupic pe calea vântului. Cand mi-a zâmbit cu gura pana la urechi, șoptind un "Te iubesc!" auzit doar de mine si de șuierătul vântului. Mai ca-mi venea sa ies in ploaie si sa dansez. Bine, oricum am ieșit si m-am bucurat de ploaie si de iubirea pe care o primesc tot mai des. Afara ploua si e frig, dar in casa e cald si plin de iubire.  Ii multumesc in gând lui Dumnezeu pentru tot, pentru minunăția de copil pe care il avem, pentru faptul ca el e tatăl copilului meu si ca e soțul meu, pentru faptul ca ne iubeste atat de mult, ca ne iubim atat de mult si pentru familia mea minunata care imi e alături. Ii mai multumesc pentru ca sunt sănătoasa si ma pot bucura de ei si ei de mine.