vineri, 7 octombrie 2016

Idei si cuvinte fara noima

7 octombrie 2016. A trecut ceva timp de cand n-am scris. Nici macar nu mai stiu cate luni a trecut. 
Afara e soare, e cald, cred ca e cea mai calduroasa zi din toamna asta, iar eu stau in casa :)) Ah, toamna. Anotimpul meu de suflet. 
Un amalgam de sentimente se fugaresc in mine. Bucurie si tristete, placere si dor, iubire si neincredere.
Am impresia uneori ca istoria se rescrie. Traiesc aceleasi sentimente si momente la fel ca acum un an sau doi, Sau 3 sau 4. Nici nu mai stiu. Le-am pierdut numarul de cand mi-am pierdut increderea. A luat-o la fuga cat au tinut-o picioarele si m-a lasat goala. Dezbracata si vulnerabila. Mi-e frica ca ma va ataca nesiguranta, iar eu nu am cu ce sa ma apar. 
Sunt precum un lut in mainile celor care ma iubesc si pe care ii iubesc. Nu prea m-au modelat asa cum voiam. Trebuia sa fiu mai tare, asa ca o piatra, sau macar nisip sa ma pot prelinge atunci cand nu vreau sa mai stau intr-un loc. Trebuia sa fiu apa, sa fiu peste tot si nicaieri. In schimb sunt pamant moale pe care il poti modela dupa bunul tau plac. Urasc asta. Nu mai vreau sa ma mulez dupa fiecare, vreau sa ma modelez singura. Asa cum vreau si imi place, asa cum am chef. Azi sunt precum o frunza purtata de vant si care nu atinge pamantul. Sunt intre 2 lumi, care seamana intre ele si care nu ma satisfac deloc. Mi-am pierdut locul si nu mi-l mai gasesc.
-Ce faci, cum esti? 
Acelasi cliseu.
-Nu stiu, sunt bine, cred. Habar n-am. Zambesc cu gandul la o lume a mea, mai buna, mai altfel, o lume a mea.
Clisee si clisee. M-am saturat de ele. Vreau sa simt cum imi pulseaza sangele in vene, vreau sa simt adrenalina. Vreau sa ma simt iubita, sufocata chiar. Sa ma simt libera si fara responsabilitati. Nu captiva intr-o lume care nu e a mea. Eu nu fac parte din specia asta numita oameni. Daca oamenii sunt asa rai, posaci, plictisitori, prosti, necizelati, atunci eu nu sunt om. Sunt extraterestru. In lumea mea oamenii ofera respect si zambete sincere, iubire neconditionata, sprijin si incredere. Multi ma numesc naiva, prea credula, uneori proasta. Asta e doar un punct de vedere, eronat, care nu conteaza. 
Idei si cuvinte fara noima.